Trei mari jucători din agribusiness vorbesc despre experiența folosirii sistemului silobag

Lucian Buzdugan, supervizor la Grup Aldahra-Agricost, Alexandru Baciu, fermier și vicepreședinte LAPAR și Ionel Apostu, director Divizia Silozuri la Prutul SA, activează în sectoare diferite ale agriculturii precum, cultivarea terenului, creșterea vacilor, procesarea uleiului și depozitează cu succes în silobag-urile de la Grain Bags România.

1. Eveniment online, marca Grain Bags

Așadar, ne-am bucurat să îi avem alături în cadrul celei de-a treia ediții a evenimentului „Crește-ți profitul în fermă. Alege depozitarea în silobag!”, organizat pe 21 ianuarie 2021. Acesta a putut fi urmărit în mediul online, pe Zoom și pagina de Facebook a companiei Grain Bags România.
Toate detaliile despre folosirea tehnologiei silobag au fost oferite de către Narcis Ranghiuc, directorul general al Grain Bags România, punându-se accent pe beneficiile acesteia. Afirmațiile sale au fost întărite de către declarațiile celor invitați la discuție. Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Tudor Calotescu.

2. Silobag-ul, o tehnologie permanentă în Insula Mare a Brăilei

În intervenția sa, Lucian Buzdugan a făcut o scurtă incursiune în istoria silobag-ului la nivel mondial, precizând apoi cât de uimit a fost când a observat cum toate fermele din Argentina, foloseau cu succes acest sistem inovator de depozitare.
„Atunci mi-am amintit oferta de la DuPont. Domnul Vasile Iosif mi-a povestit de acești saci uriași, dar vreau să spun că am fost reticent, la momentul respectiv. Însă, acum pot să spun că, nimic nu se păstrează mai bine decât într-un plastic închis ermetic, în care boabele care sunt organisme vii, consumă oxigenul și se elimină dioxidul de carbon care împreună cu azotul, devine un conservant. Un mare beneficiu este că putem proteja și boabele uscate, dar și pe cele umede, până la un anumit nivel și pe o perioadă determinată”.

De asemenea, Lucian Buzdugan a menționat că silobag-ul a devenit o tehnologie folosită permanent în Insula Mare a Brăilei, prin multiplele avantaje pe care le oferă.
„Acum pot vorbi din experiență, iar rezultatele obținute m-au făcut să schimb tehnologia. Așa cum fiecare dintre noi are în tehnologie semănatul, erbicidarea, tratamentele, recoltatul. Noi avem și această tehnologie, inclusă ca fiind permanentă și care se numește, depozitarea în silobag. Aproape că nu mai concepem să facem grâu, porumb, orz, soia, fără ca în tehnologie să avem inclusă depozitarea în silobag.
Cel mai mare avantaj pe care ți-l asigură silobagul, în afara faptului că produsul depozitat își păstrează nealterate calitățile, este că poți recolta fără să fii limitat de mijloacele de transport. Înainte, în Insula Mare a Brăilei, noi recoltam, duceam totul în fermă și puneam jos, liber. Iar pierderile erau enorme. De când am luat silobagurile, tot ce recoltăm băgăm în acești saci. Combina nu stă un minut. Și asta înseamnă recoltarea în timpul optim. Înseamnă să lucreze combina la întreaga capacitate. Înainte făceam 50-100 tone per combină/zi și azi facem 400 t per combină/zi, având aceste silobaguri” .
Mai mult, supervizorul de la Grup Aldahra-Agricost a specificat că uscătorul nu poate face față la toată producția pe care o înregistrează, iar silobag-ul este varianta optimă pentru a salva recolta.
„Costurile sunt între 2,5 euro – 3,5 euro/tonă, dar le amortizezi din celelalte avantaje. Dacă stai să calculezi toate pierderile, dar și riscurile, îți dai seama că ești în câștig. Asta pentru că, vine iarna, îți dai seama că nu ai recoltat și ai porumbul cu o umiditate de 19-21%. Apoi, după o luna începi să usuci porumbul. Ori dacă eu recoltez câteva mii de tone și uscătorul este de 50 tone/oră, nu pot face față situației și se strică porumbul. Dar, cu silobag-ul am o soluție salvatoare”.

3. „Folosind silobag-ul, fermierul își poate alege momentul de vânzare al recoltei”

Director Divizia Silozuri în cadrul Prutul SA, Ionel Apostu, a punctat care au fost cele mai importante avantaje pe care le-a obținut prin folosirea sistemului silobag. Acesta a făcut referire în mod special, la pierderile mici pe care le propune silobag-ul, dar și la planificarea vânzării de către fermier.
„Dacă la silobag, pierderea din depozit este de 0,1%, la un siloz cu sau fără aerare, datorită fluxurilor tehnologice pe care le avem, pierderile sunt între 1-1,5%. Mai mult, dacă în silobag, recolta e depozitată pe un cost mic, între 2,5 și 3,5 euro/tonă, eu vă spun din experiență, că la un siloz, cu rulaj de 150 % capacitate, în tone echivalent grâu, costul total nu este sub 10 euro/t. Așadar, acesta este încă un mare avantaj pentru fermier.
De asemenea, planificarea vânzării este un alt mare câștig, pentru că fermierul își poate alege momentul vânzării. Am întâlnit fermieri care se concentrau pe pierderile din câmp, la combină de 1% în plus, pe producții în funcție de tehnologii, obțineau între 2 -10 % în plus. În schimb, alegerea momentului vânzării, cum a fost de exemplu, anul trecut, la floarea soarelui, unde a fost o creștere de până la 100 %. Cred că este principalul avantaj și permite fermierilor sa aleagă corect, în funcție de evoluția pieței. Iar fermierii trebuie să urmărească oferta în lume, nu doar pe o regiune sau la nivel național”.

4. Silobag-ul, ideal în păstrarea crimpingului folosit în furajarea vacilor

Alexandru Baciu, administrator Transliberta și vicepreședinte LAPAR, prezent la dezbaterea organizată de Grain Bags România în mediul online, a accentuat utilitatea silobag-ului pentru fermierii care dețin ferme de vaci.
„Sistemul silobag m-a ajutat enorm în procesul de furajare a vacii de lapte. Cu ajutorul acestuia, am reușit să depozitez porumbul zdrobit sau crimpingul, care este unul dintre cele mai complexe produse, având cel mai înalt grad de asimilare. Atunci când pui crimping în furajul vacilor ești sigur ca procentul de digestie este 99% și astfel, nu mai există pierderi.
De asemenea, am preferat să așez acești saci uriași pe un pat de nisip și pietriș. În acest mod, îi pot descărca ușor, chiar și atunci când plouă. Iar, stocarea am realizat-o și pe perioade mai mari de timp, gen de un an sau chiar doi ani”.

Open chat
1
Salutare 👋
Cu ce va putem ajuta?