Silobag vs siloz vs hală: 10 comparații esențiale pentru depozitarea cerealelor

Soluții de depozitare personalizate

Depozitarea cerealelor și a oleaginoaselor este una dintre cele mai importante decizii pe care un fermier trebuie să le ia după recoltare. Alegerea corectă între silobag, siloz metalic sau hală de depozitare poate face diferența dintre un profit minim și câștiguri substanțiale.

În România, unde piața cerealelor este extrem de volatilă, diferența de preț dintre momentul recoltării și cel al vânzării după 3–6 luni poate ajunge și la 30–100%. De aceea, modul în care îți păstrezi recolta influențează direct veniturile fermei.

În acest ghid complet, specialiștii Grain Bags România au analizat 10 criterii cheie pentru a compara cele mai populare metode de stocare. Vom vedea avantaje, dezavantaje, costuri ascunse, perioadă de amortizare și pierderi reale. În plus, vei găsi și opinii ale fermierilor care au testat aceste soluții în fermele lor.

1. Cui se adresează fiecare tip de depozitare?

• Siloz metalic – ideal pentru ferme medii și mari (peste 500 ha), unde există producții consistente și nevoie de capacități fixe de stocare de mii de tone.

• Hală metalică – potrivită pentru ferme medii și mari, mai ales pentru cei care doresc spațiu multifuncțional (cereale + utilaje).

• Silobag – soluție flexibilă, folosită de la ferme mici de 100 ha, până la exploatații de peste 10.000 ha. Silobagul se montează direct în câmp sau lângă fermă, fără construcții.

Concluzie: dacă ai o fermă mică sau mijlocie și vrei flexibilitate și investiție mică, silobagul e cea mai bună alegere.

2. Necesitatea unei autorizații de construcție

• Siloz: necesită autorizație de construcție, avize ISU și proces birocratic.

• Hală: la fel, implică proiect tehnic, autorizație de construcție, taxe și timp.

• Silobag: nu necesită autorizație, nici ISU, nici taxe. Se instalează imediat.

Concluzie: dacă vrei să eviți birocrația și să economisești timp, silobagul este singura variantă fără hârtii.

3. Timpul necesar pentru instalare

• Siloz: durează 3–5 luni, uneori chiar mai mult.

• Hală: minim 3 săptămâni (dar poate ajunge și la câteva luni în funcție de dimensiune).

• Silobag: se montează în 30–60 de minute și poate fi pus în funcțiune imediat.

Exemplu: dacă ai recolta gata și nu ai unde să o pui, silobagul îți rezolvă problema în aceeași zi.

4. Spațiul necesar

• Siloz: ocupă puțin teren (vertical), dar implică infrastructură fixă.

• Hală: minim 300 mp, maxim nelimitat.

• Silobag: între 210–420 mp / unitate, în funcție de dimensiune. Pe 1 ha poți stoca până la 5.000 tone.

Concluzie: silobagul îți permite să folosești orice teren liber, fără a bloca spațiul fermei.

5. Capacitatea de stocare

• Siloz: 500–5.000 tone.

• Hală: peste 500 tone, până la mii de tone.

• Silobag: 200–400 tone per unitate, dar numărul de unități e nelimitat.

Exemplu practic:
Un fermier cu 2.000 tone de grâu are nevoie de:

• 1–2 silozuri mari (investiție ridicată)

• o hală uriașă (investiție medie spre mare)

• 8 silobaguri de 250 tone (investiție mică, montaj rapid).

6. Ce poți depozita

• Siloz: cereale, oleaginoase, furaje.

• Hală: cereale, plus utilaje agricole în extrasezon.

• Silobag: extrem de versatil – cereale, floarea soarelui, rapiță, porumb, soia, furaje, borhot de bere, pastă de porumb, sare pentru drumuri.

7. Pierderi estimate

• Siloz: 1–1,5%.

• Hală: 1–1,4%.

• Silobag: doar 0,1% (de 10 ori mai mic).

Diferența de 1% poate însemna 10 tone pierdute la 1.000 tone depozitate. La prețurile actuale, asta înseamnă mii de euro pierdere.

8. Viteza de încărcare

• Siloz: 100–150 tone/oră (automatizat).

• Hală: depinde de utilaje (încărcătoare frontale, benzi).

• Silobag: 60–100 tone/oră cu echipamente speciale.

9. Costuri de mentenanță

• Siloz: da, până la 1 €/tonă anual.

• Hală: nu.

• Silobag: nu.

Concluzie: pe termen lung, silobagul și hala sunt mai ieftine din punct de vedere al întreținerii.

10. Perioada de depozitare

• Siloz: 2–3 ani.

• Hală: max. 1 an.

• Silobag: până la 2 ani (în funcție de umiditate).

Dacă recolta are umiditate sub 14% (grâu, orz), se poate păstra 2 ani în silobag fără pierderi.

Tabel comparativ între silobag, siloz și hală

Opinii ale fermierilor despre sistemele de depozitare

Ionel Apostu, director Divizia Silozuri – Prutul SA:
„Mai importantă decât diferența de 1% pierdere este alegerea momentului vânzării. La floarea soarelui, în 2022, prețul a crescut cu 100%. Silobagul oferă libertatea de a vinde atunci când piața e avantajoasă.”

Gabriel Stanciu, fermier – SismadAgro:
„Cine înțelege că o hală de calitate este o investiție pe termen lung, are de câștigat. Costul e mai mare, dar și durata de viață este foarte lungă.”

Lucian Buzdugan, Grup Aldahra-Agricost:
„Depozitarea în silobag este deja o tehnologie permanentă în Insula Mare a Brăilei. Nu mai concepem să cultivăm fără această soluție.”

Cât câștigi cu silobagul? Exemplu practic

Un fermier cu 500 tone de grâu:

• dacă vinde la recoltare → 120 €/tonă → încasează 60.000 €.
• dacă depozitează în silobag și vinde după 6 luni → 160 €/tonă → încasează 80.000 €.

Profit suplimentar: 20.000 €.
Iar costul depozitării în silobag e de câteva mii de euro – investiția se amortizează instant.

Întrebări frecvente (FAQ)

1. Silobagul rezistă la rozătoare și păsări?
Da, dacă este protejat cu plasă și instalat corect.

2. Ce se întâmplă iarna cu silobagul?
Rezistă între -50°C și +55°C, fără probleme de integritate.

3. Pot depozita porumb umed în silobag?
Da, dar perioada de stocare se reduce dacă umiditatea e mai mare de 16%.

4. Silobagul e o soluție permanentă?
Da, marii fermieri (ex. Agricost) îl folosesc an de an, pe suprafețe de mii de hectare.

Concluzie: ce alegi între siloz, hală și silobag?

Dacă ai nevoie rapidă, cost redus și flexibilitate, alege silobagul.

Dacă vrei infrastructură fixă și durabilă și ești dispus să investești, mergi pe siloz.

Dacă vrei spațiu multifuncțional, hala metalică e o opțiune.

Dar dacă vrei să îți maximizezi profitul imediat, fără birocrație, silobagul este soluția numărul 1 pentru fermieri în 2025.